top of page

Infractiunea De Vatamare Corporala Din Culpa

Infractiunea de vatamare corporala din culpa este o infractiune contra integritatii corporale sau sanatatii si consta in actiunea unei persoane care afecteaza starea de sanatate a altei persoane, sens in care in functie de consecinte, faptuitorul raspunde penal.


Cele mai frecvente sunt situatiile de accidente rutiere. Lucrurile se pot complica insa, in cazul in care vatamarea din culpa este savarsita de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate sau care a consumat substante interzise (consum de substante halucinogene psihoactive).



Vatamare corporala din culpa prevazuta de Art. 196 din Noul Cod Penal:

(1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs faţă de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

(5) Dacă nerespectarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfăşurarea activităţii care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (3) constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(6) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Asadar, multe dintre accidentele rutiere sunt soldate cu vatamare corporala,

din pacate din cauze de neatentie, viteza prea mare, influenta alcoolului sau consumul unor substante psihoactive, situatie in care faptuitorului ii este deschis un dosar penal si suspendarea permisului de conducere.


In cazul in care insa, ca urmare a cercetarii penale, prin remiterea rechizitoriului in instanta, faptuitorul devenit astfel inculpat, daca va fi condamnat (cu executare sau cu suspendare) pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa va avea un permis de conducere anulat printre altele.


Trebuie cunoscut faptul ca victimele unor astfel de accidente pot solicita atat daune morale, cat si materiale, iar in cazurile nefericite in care accidentul s-a soldat chiar cu un deces, aceste daune pot fi cerute insasi de catre rudele victimei decedate.

Desigur ca si in functie de circumstantele producerii evenimentului rutier, instanta se va pronunta in ce priveste pedeapsa cu inchisoarea sau suspendarea conditionata a executarii.


Apreciez ca atitudinea faptuitorului ar trebui sa fie una de a sustine cat mai mult victima, de a o sprijini financiar pentru daunele materiale si morale suferite, sens in care instanta cu siguranta va tine seama la pronuntarea solutiei de condamnare, care va “ameliora” mult chiar inspre suspendarea conditionata sau chiar amenda, in functie si de gravitate si numarul de zile de ingrijiri medicale ale victimei sau daca este vorba de o infirmitate in cauza.


Despagubirile se raporteaza in mod adecvat la prejudiciul suferit. Victimele insa pot deschide un dosar de dauna in cadrul caruia trebuie sa depuna toate dovezile necesare in vederea obtinerii unor despagubiri. Daunele materiale se refera la cheltuielile efective ale victimei, iar daunele morale se raporteaza la suferintele de ordin psihic si/sau psihologic (traume fizice si psihice suferite, sechele posttraumatice ca urmare a unui astfel de accident care afecteaza in mod negativ participarea victimei la viata sociala, profesionala si de familie).


Sigur ca toate acestea trebuie sa aiba la baza un probatoriu bine determinat, care sa nu lase sa se tinda catre o exagerare prin care s-ar obtina nelegal sume de bani cu titlu de despagubire, cu atat mai mult din probatoriul administrat se va si determina gradul de vinovatie sau nu, al pretinsului faptuitor.


Infractiunea de vatamare corporala din culpa nu este urmarita din oficiu de catre organele de cercetare penala care, chiar daca au luat la cunostiinta de comitere si consumarea infractiunii, nu pot demara procedurile judiciare fara ca persoana vatamata sa depuna plangerea prealabila, decat in anumite situatii.

Asadar, punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de existenta unei plangeri prealabile a persoanei vatamate, atat pentru formele tip cat si pentru cele agravate. Plangerea prealabila se depune in termen de 3 luni de la momentul accidentului, mai precis de la momentul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa.


Intrucat termenul de 3 luni este unul procedural, a carui nerespectare atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a mai formula plangere prealabila, doctrina in materie apreciaza ca pe cale de exceptie, ca acest termen poate fi intrerupt/ suspendat in situatia intervenirii vreunui caz fortuit sau forta majora.


Exista insa situatii cand persoana vatamata sufera leziuni atat de serioase sau puternice incat se impune spitalizarea acesteia, adica ne aflam in situatia de imobilizare fizica a victimei, situatie in care se proroga data de inceput a termenului de 3 luni pentru formularea plangerii prealabile, dar numai cu conditia dovedirii acestora.


De cele mai multe ori, ulterior producerii unui accident de circulatie, organele de politie se prezinta la locul evenimentului, constata savarsirea faptei si se sesizeaza, din oficiu, cu privire la comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa, urmarirea penala fiind inceputa in rem, astfel ca prin depunerea plangerii prealabile urmarirea penala se transforma in personam.


Limitele de pedeapsa, se apreciaza in functie de variantele agravate sau de formele tip, astfel cum sunt prevazute de lege.


In orice caz, fiecare situatie trebuie analizata in parte, in functie de probe, modalitatea de comitere, circumstante, astfel putand fi diminuata cu multa atentie raspunderea penala in sensul aprecierii unei solutii orientata spre minim, precum si in situatiile in care se pretend sume de bani ca urmare a unei exagerari din partea unor pretinse victime.


In functie de data comiterii faptei penale, trebuie avuta in vedere si calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale care curge de la data savarsirii infractiunii, sens in care se evalueaza aplicarea legii penale mai favorabile in mod global, ori in acest sens ne raportam la Deciziile CCR nr. 297/2018 și respectiv 358/2022 in cazul in care se poate beneficia de incetarea procesului penal.


Dec. ICCJ (DCD/P) nr 4/2015 (M. Of. 244/ 9 aprilie 2015);

Dec. ICCJ (DCD/P) nr. 12/2016 (M. Of. 498/ 4 iulie 2016);

Dec. ICCJ (DCD/P) nr. 8/2018 (M. Of. 539/ 28 iunie 2018);

Codul Penal – legislatie consolidata /ianuarie 2021 actualizata;

Constitutia Romaniei V art 22 alin 1 la inceputul P. special T. I cap 1 NCP;

ICCJ – Compleyul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala – Decizia nr. 8/2018;

Yorumlar


bottom of page